planetaoma: Stop bifatului

În octombrie, am fost două săptămâni la Berlin. Aveam nevoie de o schimbare de peisaj, cumnata mea ne-a invitat, încă era vreme bună așa că am spus da, am pus în mașină jumate casa - inclusiv morcovi și ouă de la mama, cârnaț și zacuscă de la soacră - și-am pornit în aventură.
Mi-a fost groază de drum -1400 de km, ore multe pe mașină (18!), dar am zis că merită. Am pornit seara, cam la ora la care o culcam de obicei pe Teea. Până acum, aceasta mi se pare cea mai ușoară metodă de a călători cu copil mic, noaptea, când doarme.

Mi-am propus să postez în fiecare zi câte ceva, însă ideea că 400 de oameni vor ști că noi eram plecați de acasă, mă chinuia teribil. Așa că n-am scris. Nici n-am prea stat la calculator ce-i drept, că aș fi putut scrie articolele la cald și să le fi postat când aveam să mă întorc.

Ce vreau să vă spun acum? Că am mers 1400 de km, doar ca să locuim a la Berlin, să mergem prin parcuri și să NU vizităm obiective turistice. Și-a fost una dintre cele mai reușite vacanțe. N-am vânat, n-am bifat, doar ne-am întâlnit cu oameni, am vizitat oameni, am ieșit în parc. Bine, am fost și la cumpărături (mi-am luat bocanci cu trandafiri pe ei). Și la restaurant.
M-am întors cu (prea) multe idei de afaceri și de inițiative.
M-am întors bucuroasă că am descoperit modul meu preferat de a călători, adică să cunosc localnici, să vorbesc cu ei, să leg prietenii.
Poate veți spune că duh, normal că așa e. Dar până acum, noi am călătorit predominant turistic, și chiar dacă erau mulți oameni în preajmă cumva mă simțeam singură.

Și, ca de fiecare dată când călătoresc, m-am întors cu un drag nebun de locurile acestea, cu dorința de A FACE mai multe. Văd atâta potențial în jur - în dealurile cu iarbă verde, în oamnei, în sate. A trebuit să plecăm ca să ne întoarcem.